vineri, 25 februarie 2011

Caricaturi de inceput de secol 20

Presa vremii nu era deloc blanda cu regele Carol I, de multe ori fiind pusa in discutie problema monarhiei ( respectiv trecerea la republica ) in probleme delicate ale momentului.

O reclama - caricatura care atingea si problema ocupatiei maghiare din Transilvania.

Fapte reale, de rasul-plansul -> problema rechizitionarii de armata pentru a putea sustine campania bulgareasca din 1913

Caricatura din timpul campaniei romanesti in Bulgaria, 1913. Probabil propaganda pentru moralul armatei.

Invoiala de ucenicie

Printre hartiile unor librari - actiuni, chitante, brevete, contracte, etc am descoperit si un contract de ucenicie, si anume o "Invoiala de ucenicie"
Este frapanta varsta la care se angajau ucenicii si conditiile destul de dure ce si le asumau :
ascultare de mester ( insemna practic sa nu iasa din voia lui ) in schimbul meseriei invatate si asigurarii de catre mester a hranei si adapostului. Contractul de fata e pe 3 ani, baiatul avand 15 ani la data semnarii . ( Nici vorba de Xbox sau iesiri cu prietenii in mall pe banii parintilor )
De notat ca in 1925, desi reglementate legal, inca mai exista vechea institutie sociala a breslei ( a tamplarilor in cazul de fata ).

Reclame haioase de inceput de secol

Swarzkopf sau "marca Capul negru"

Elixirul pentru ficat


Pneumaticele Continental - anvelope


Guzganucid

O doza de Guzganucid era eficienta pentru "o jumatate de hectar sau o camera sau camara"
Deci aveai 4 camere se zice ca aveai sobolani cam cat pe 2 hectare :D.

Rascoala din 1907

Am avut posibilitatea sa rasfoiesc o colectie de ziare la un targ, si cum erau la un pret derizoriu, am ales ce era mai interesant.
Cum "Dimineata" era cumva in jurul anului 1907, am inceput sa caut articole si ecouri despre rascoala.
Curiozitatea mi-a fost rasplatita cu cateva numere ce abunda de articole ( cele chiar din timpul rascoalei probabil fusesera vanate cu mult timp inaintea mea ).
In plus, o alta supriza : citisem cu ceva vreme in urma in "Istoria loviturilor" de stat a lui A.M. Stoenescu despre niste particularitati ale acestei rascoale si anume :

1. Cauza principala a rascoalei a fost impunerea de contracte de arenda dezavantajoase pentru taranimea si asa saraca. Factorul de coercitie pentru acceptarea lor asa cum fusesera intocmite a fost amanarea prezentarii sau semnarii lor  pana in primavara cand taranii trebuiau sa inceapa semanatul si nu puteau, nestiindu-si loturile pe care le vor primi pe acel an.
Din articolul de mai jos ( Dimineata, 2 aprilie 1907 ) reiese ca gurvernantii nu aveau habar de aceasta situatie :


2. Arendasii, administratorii si chiar proprietarii din Moldova erau in mare parte evrei, fapt pentru care Stoenescu afirma ca cel putin rascoala din Moldova a luat la un moment dat caracter antisemit clar. Putem proba aceasta afirmatie cu nota de ziar a "devastatilor" din Tecuci :
Mai mult, satenii rasculati de multe ori atacau si comerciantii evrei locali (unii chiar naturalizati sau nascuti in acele sate ) , ce nu aveau legatura cu arendele, producandu-le distrugeri si pagube insemnate. Ziarul abunda de astfel de intamplari ( de documentat ulterior ).

3. Situatia economica era grea iar arendasii practic dictau prin puterea financiara in acea zona.( Similar baronilor locali de astazi ). In unele cazuri, furturile din avutul privat sau de stat erau consistente, de ordinul vagoanelor :

Nici situatia medicala generala a taranilor nu era mai buna, doctori renumiti ca Victor Babes avertizand despre problemele grave ale taranimii, in special asupra alimentatiei insuficiente sau insuficient de consistenta, cu rezulta direct "pelagra ".
Iata un articol ironic la adresa guvernului care incerca sa tempereze rapid rascoala, relativ la medicii care simpatizau cu taranii :

Inutil sa spun ca prin aceste articole se verifica cam toate teoriile generale asupra rascoalei citite de mine in cartea mai sus mentionata.
Nu stiam despre asa ceva din istoria invatata la scoala, cum nu stiam despre eforturile depuse de autoritati si chiar de armata de aplanare punctuala a conflictelor si detensionare pasnica a situatiei.
La fel, cele cateva numere din "Dimineata" abunda de note, articole scurte despre cum oficialitati locale sau chiar oameni influenti si respectati ai urbei tineau cuvantari zilnice asuprea problemei pentur a opri raspandirea revoltei. De asemenea, ofiterii de multe ori reuseau prin parlamentari sa intoarca grupurile de rasculati pusi pe distrugeri.

Nu trebuie sa uitam totusi de contextul international, si anume ca Imperiul Tarist vecin se confrunta din 1905 cu o revoltutie care chiar peste cateva luni, in iunie 1907 avea sa se termine dezastruos pentru Rusia si lumea intreaga.
Temerile erau reale si posibil ca si reprimarile armate ale taranilor sa fi fost decise sub spectrul acestei amenintari.